Cel mai vechi stadion al Craiovei este aproape de dispariţie. A început deja demolarea legendarei arene „Tineretului”, de care se leagă începuturile fotbalistice ale Băniei, acolo unde FC Craiova câştiga titlul în perioada interbelică şi unde Ştiinţa Craiova a făcut primii paşi în Divizia A, în 1964.
După ce a stat în paragină câteva decenii, stadionul „Tineretului” din Craiova a intrat de azi în proces de demolare, iar în locul său va apărea un complex sportiv multifuncţional de anvergură, care va costa aproximativ 70 de milioane de euro. Consiliul Județean Dolj și-a propus ca, prin această investiție, să întregească cercul obiectivelor de interes sportiv din Craiova, alături de stadionul de fotbal „Ion Oblemenco”, stadionul de atletism „Nicolae Mărășescu” și Sala Polivalentă, orașul urmând să beneficieze și de un complex multifuncțional dedicat sporturilor de interior, toate fiind cuprinse în aceeaşi zonă, cea de la „Ciupercă”, aşa cum este cunoscută aria respectivă.
„La Craiova va fi realizată o bază modernă, prevăzută cu pistă de atletism – de altfel, singura din țară care corespunde cerințelor de nivel european – și cu un velodrom acoperit – la fel, unic în România și care va oferi condiții moderne de antrenament, pentru că, la ora actuală, cicliștii noștri se pregătesc în Bulgaria. Ca atare, am contractat o echipă de consultanți în domeniu, care a reușit să obțină toate avizele de la federațiile de profil. De asemenea, avem girul Federației Internaționale de Atletism și al Federației Internaționale de Ciclism, pentru că, prin ceea ce vom construi, ne dorim să respectăm toate standardele în domeniu, în vederea găzduirii unor competiții de nivel european și chiar mondial. Valoarea investiției în realizarea noii baze este estimată la 73 de milioane de euro, din care 48 de milioane de euro, fără TVA, vizează construirea efectivă a centrului sportiv. Consider că este un proiect de maximă importanță nu doar pentru sportul doljean, ci pentru tot sportul românesc. Anticipez că, timp de 6 – 7 luni pe an, sala va fi ocupată de loturile naționale, care vor ajunge aici pentru a se antrena, cu atât mai mult cu cât în țara noastră nu se găsește nimic asemănător”, a declarat Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj.
La fel ca proiectul actual, stadionul „Tineretului” fusese conceput, cu un secol în urmă, tot ca un complex sportiv, cuprinzând terenul de fotbal înconjurat de pistă de alergare, un poligon de tragere, terenuri de volei şi tenis (unde acum se află complexul sportiv „Voinţa”), Băile Populare (unde apoi decenii la rând a fost ştrandul „Tineretului” şi apoi „Laguna Albastră”). Tribunele au fost denumite Regală („oficiala”) şi Populară (tribuna a II-a).
Nu mai puţin de 11 ani a durat construcţia arenei ONEF din Bănie, care a fost dat în folosinţă în 1933. Amplasarea într-o zonă mlăştinoasă a Craiovei a necesitat o muncă asiduă din partea unităţilor militare din Craiova. Avea să fie redenumit Stadionul Municipal Regele Carol al II-lea, implicarea Majestăţii Sale fiind esenţială pentru ridicarea edificiului. De altfel, Regele Carol al II-a a fost prezent, la inaugurare. Pe vremea mişcării legionare, denumirea s-a schimbat din nou, în „Stadionul sportiv Regele Mihai I”.
Povestea Universităţii Craiova a început pe legendara arenă „Tineretului”. Echipa emblematică a Olteniei a jucat acolo din 1948, de la înfiinţare, sub toate denumirile sale: UNSR Craiova, CSU Craiova, Ştiinţa Craiova şi Universitatea Craiova. Promovarea în premieră În primul eşalon, în 1964, a fost realizată pe arena de lângă „Ciupercă”, tot acolo jucând alb-albaştrii şi primele sezoane în Divizia A, până în 1967, când au trecut pe „Central”.
Pe acest stadion a câştigat primul titlu de campioană naţională o echipă din Craiova. Formaţia patronată de Puiu Pleşa, FC Craiova, şi-a adjudecat campionatul din sezonul 1942-1943, însă această ediţie nu este considerată oficială, deoarece s-a disputat pe timp de război, când mulţi dintre fotbalişti se aflau pe front. FC Craiova luase naştere prin fuziunea celor două mari rivale locale, Rovine Griviţa şi Craiu Iovan. De altfel, meciul de debut pe stadionul „ONEF” s-a disputat între Rovine Griviţa şi Craiu Iovan.
Pe timpul comuniştilor, stadionul avea să primească denumirea pe care o are şi astăzi: „Stadionul Tineretului”, şi a găzduit, pe lângă meciurile Universităţii Craiova, şi manifestări din cadrul „Daciadei”. Pe „Tineretului” au fost mutate băncile de rezervă de pe „Central”. Sunt cele din imaginile celebre ale bucuriei de la golul lui Negrilă la meciul cu Kaiserslautern şi cele pe care au stat antrenori celebri, adversari ai Craiovei, precum Valeri Lobanovski (Dinamo Kiev), Aime Jacquet (Bordeaux), Sven Goran Eriksson (Benfica), Jupp Heynckess (Borussia Monchengladbach), Ivica Osim (Zeleznicar), Jupp Derwall (Galatasaray), Gigi Radice, Giancarlo de Sisti (Fiorentina), Pal Csernai (Bayern Munchen), Jimmy Adamson (Leeds United), Eugenio Bersellini (Inter Milano), Lucien Muller (AS Monaco).
Pe stadionul „Tineretului” au fost turnate scene din filmul artistic „Balul de sâmbătă seara”, în regia lui Geo Saizescu şi cu actori precum Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ana Szeles, Puiu Călinescu, Octavian Cotescu sau Emil Boroghină.
Comedia care a avut premiera în 1967 înfăţişează imagini de la meciul Universitatea Craiova – Progresul Bucureşti. Secvenţa cu o camionetă care aduce la meci suporteri care scandează „Hai oltenii!” rămâne memorabilă.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER